top of page

Când prietena ta îți cere lămuriri

  • Poza scriitorului: Ana Sanduta
    Ana Sanduta
  • 29 aug.
  • 3 min de citit

Actualizată în: 29 aug.



ree


Ca specie umană, am ajuns la un prag evolutiv ce ne solicită o recalibrare profundă a felului în care percepem și înțelegem viața, chemându-ne să depășim viziunea fragmentată cu care am privit până acum existența.

Unul dintre aspectele fundamentale ale acestei schimbări este raportarea la corp și la sănătate.


Nu avem nevoie doar de specialități medicale tot mai înguste sau de tehnologii de tratament sofisticate, ci de un nou mod de a înțelege fiziologia, fiziopatologia, psihologia, în dialog cu cele mai noi descoperiri din genetică, biologie moleculară, bioinformatică sau neuroștiințe. Este ineficient să tratezi un simptom, o boală sau un organ izolat. Adevăratul succes spre optimizarea sănătății este să înțelegi și să tratezi sistemul unitar numit corp.


Aceasta presupune cunoașterea „terenului particular” al fiecărei persoane – un teren gestionat de un mecanism extrem de complex ce poartă denumirea de metabolism.

Metabolismul, definit ca totalitatea proceselor biochimice, este cel ce face diferența între un organism viu și unul lipsit de suflare. Viața încetează atunci când mecanismele metabolice ating un echilibru absolut la nivel celular – adică moartea.


Orchestra metabolică are un concertmaestru: sistemul endocrin, datorită omniprezenței, constanței și capacităților sale autoreglatorii.

Nici o altă structură morfologică nu demonstrează aceste trei roluri integrate și sincronizate. El performează două acte: unul catabolic și unul anabolic, în patru registre – axa corticotropă, gonadotropă, tirotropă și somatotropă – ce mențin, așadar, liniile melodice metabolice vii.


De la pupitru, să descrii mai departe orchestra organismului devine extrem de provocator. Este practic o adevărată ecuație diferențială neliniară, cu o complexitate armonică ce cere ani de studiu, finețe în observație și experiență clinică diversă, pentru a fi înțeleasă în unicitatea fiecărui individ.


Dar creierul, ca dirijor, în lunga stagiune filogenetică, realizează magistral integrarea neuroendocrină între funcțiile sistemului nervos autonom și endocrin, asigurând coerența, echilibrul și expresivitatea ansamblului uman.


Mai mult, între fiziologie și psihologie nu există o distanță reală, ci o interdependență funcțională.

Dereglările fiziologice influențează direct funcționarea psihică, iar înțelegerea disfuncțiilor biologice oferă perspective precise asupra mecanismelor cognitive și emoționale.


De aceea, mintea însăși merită efortul de a fi înțeleasă într-o lumină nouă.

Ea nu este un construct abstract, ci este pentru creier ceea ce respirația este pentru plămâni sau digestia pentru sistemul gastrointestinal: expresia vie a funcționării lui. O putem privi ca pe un fenomen emergent, rezultat din interacțiunea sistemului nervos cu mediul intern și extern al corpului. Merită să explorăm în amănunt fiziologia pentru a ajunge și la minte.


Mă fascinează să folosesc interpretări de biomarkeri fiziologici în proporții și coeficienți matematici pentru a verifica tipare mentale și narativul omului ce-mi cere sprijinul. Astfel, aflăm atât client cât și terapeut, cum funcționează îndeaproape, sistemul căruia ne adresăm.


Așadar, îmbinând principii din teoria generală a sistemelor, din biologie și din științele medicale moderne, eu cred că putem să conturăm o viziune nouă, integrativă (nu-i cunosc încă numele, îi văd doar structura), în care sănătatea nu înseamnă absența bolii, ci expresia unei armonii sistemice – o cale hibridă între știință și înțelepciune către optimizarea vieții.


Cam asta am încercat să îi explic prietenei mele dragi, Simina. Ea m-a provocat să traduc pentru oameni „normali” ceea ce fac eu, să dau cuvintelor științifice o viață accesibilă și clară.

Vă doresc și vouă prieteni asemenea ei. Pe lângă faptul că putem aborda împreună subiecte foarte diverse – timp să avem – conexiunea cu ea mă îmbogățește enorm. Cu spiritul ei de strateg, mă impulsionează cu întrebări, să ies din limbajul tehnic, să simplific ceea ce pare complicat și să-i dau o notă vie, pentru noi toți. Nu-mi iese mereu dar perseverez.


Pentru că, nu-i așa, știința nu este doar pentru cunoaștere, ci pentru oameni – pentru a aduce mai multă claritate și sens în existența noastră!



 
 
 

Comentarii


bottom of page